Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Nocturnal poetry.

#11
Mulţumesc pentru părerei/comentarii.
@Ich. Nu, Doamne fereşte, cum să mă supăr. Ştiu că nu mă pricep şi că atunci când vine vorba de poezie sunt ca o picătură de apă într-un ocean. Dar mă străduiesc, nu vreau neapărat să fac un hobby din asta, dar să mă perfecţionez cât-de-cât. În momentul de faţă scriu poezii doar când mă plictisesc, sau când am lipsă de ocupaţie. Mulţumesc încă odată pentru comentarii.

Răsărit

Cu cât înaintez spre soare-apune
Cu-atât se limpezeşte zarea mea,
E mai de preţ amurgu-n rugăciune
Ca răsăritul cel lipsit de ea.

Cu cât puterea mea-i fărămiţată
Cu-atâta trupul meu e mai slăbit.
Mai multe am acum ca niciodată
Acum, că sunt pe prag de infinit.

Mai anevoie merg acum la vale,
Dar când mă uit mai bine, văd că sui
Åži nu ÅŸtiu cum anevoioasa cale
Plutire-i către culmile dintâi.

ÃŽnaintez mereu spre soare-apune
Lumina mă învăluie deplin
Plutirea mea e-ascunsă-n slăbiciune
Şi-amurgul e un răsărit divin.

I hope you like it. :]

Xoxo, Ang.
Angilicious|dA
[Imagine: pikachu___batman_by_mnrart-d58f68d.gif]
Nothing I shoot gets back up again.
Drawings.| Photos.

#12
Masca tăcerii

Când vreau să mă dezvăţ de fericire,
Când vreau să uit că poate exista,
Mă uit la masca rece de iubire
Ce râde nonşalant pe faţa ta.

Atât de mult se străduieşte
Să pară ceea ce vrea ea
Şi-atât de mult se păcăleşte
ÃŽn jocul ei de-a altceva.

«Tu nu poţi oare să-nţelegi?»
Mi-am pus această întrebare
Din rău şi bine tu alegi
Acel frumos îţi pare ?

Tu nu ştii că acum
Când toţi încearcă să te-nşele
Răul e bun şi bunul rău
Astfel încât toate-s rele ?

Speram că mincinoasa-ţi artă
O boabă de-adevăr ascunde
Dar masca-ţi rece veşnic poartă
Tertipuri ieftine, mărunte.
Angilicious|dA
[Imagine: pikachu___batman_by_mnrart-d58f68d.gif]
Nothing I shoot gets back up again.
Drawings.| Photos.

#13
Ok am trecut pe aici.
Se vede că tot evoluezi de la o poezie la alta.
Dar "Noi" nu e poezie deci nu pot comenta.

La poezia "Cred", e un început, dar încearcă să rimezi doar cu părţi diferite de propoziţii,

verb-sustantiv, verb-adjectiv, etc
Cum ai făcut aici, şi ca dovadă aceste două versuri reprezintă sclipirea din toată poezia:


Citat:Cred în mine, cred în tine,
Cred în visele divine,

În "Visarea" văd că ai folosit mai mult , rima de care ţi-am spus mai sus, şi a ieşit mai bine,

îmi place mai mult.
Citat:De-o pace adâncă e aerul plin,
Visarea e dulce, cu iz de pelin.

Mai ales aceste două versuri.


Ai forţat rima la sfârşit şi nu e bine!


Citat:Îngerii cântă o blândă cântare
Şi cad în visare...

Ai vrut să rimeze neapărat cu "-are"

Nu sună mai bine :
Îngerii cântă blândul lor cântec
Åži-n visare alunec...

Ce spui? E mai bine? A şi n-am respectat măsura, adică era de 11 silabe, dar am făcut-o de 10,

deşi cred că n-are importanţă în acest context.

"Noaptea de pe urma cerbului"
Citat:Stele-n cer nu-s, în ierburi, în vânt,
Pădurea zace-n linişti, hibernând.
Somnolând, nu ştiu parcă nu se potriveşte..

Următoarele 3 distihe, sunt, nu ştiu, prea greu de înţeles, ai forţat rima şi măsura, dar ai

sacrificat în schimb fluiditatea ideii. Aşa observ eu.
Mă bucură să văd că-ţi pasă de ritm, măsură, dar pe la mijloc nu prea se mai înţelege ideea.


vezi:
Citat:Vin lacomi lupii...totu-i fără rost...
Bătrânul cerb e numai cel ce-a fost.

Aici ai forţat măsura de 10 silabe, adăugând acel "cel" la ultimul vers.


Sună mai normal : Bătrânul cerb numai e ce-a fost.
Pâi hai găsim un alt adjectiv, cu mai multe silabe, adică 4, muribund de exemplu:
Muribundul cerb numai e ce-a fost.

Pădurea carnivoră", îmi place antiteza, plantele să fie carnivore. Ce ironie, o iubesc.

Of of, iar ai sacrificat ritmul, în primele două strofe, că celelalte două au ieşit perfect :)
Primele două strofe", de fapt sunt cum le psun eu "proze pe verticale", pentru că seamănă prea mult cu o naraţiune de gen epic.

"Sub fiecare coajă de copac" Nice title.

Dar nu văd legătura titlului cu ideile poeziei, nu înţeleg, sunt amestecate multe idei , ce nu se leagă între ele, aici ai fost foarte amestecată, pare rău, dar n-ai prea reuşit cu poezia aceasta.

"Răsărit" :
Citat: Mai anevoie merg acum la vale,
Dar când mă uit mai bine, văd că sui
Åži nu ÅŸtiu cum anevoioasa cale
Plutire-i către culmile dintâi.

Mai lăsat mască cu strofa aceasta. Admir că încerci rima încrucişată.


"Masca tăcerii" Nu prea văd legătura, având în vedere că masca se referă la o imagine, nu la sunet. Dar tot e simpatică ideea :)

Vai şi am o lene, dar uite, tot aşa am văzut forţări de ritm, şi de rimă, :(. la sfârşit te-ai dat bătută şi n-ai mai căutat o rimă, sau poate aşa ai vrut , tu?



Văd că am terminat, sper că te-am ajutat cu criticile mele.
Să nu te superi , da ? :))
I've been wrong, I've been down
Into the bottom of every bottle
These five words in my head
Scream *are we having fun yet?*

#14
Poezia pentru duelul cu Sorin. Că tot veni vorba, am văzut că s-a spus că nu ar avea rimă, well, nu toate poeziile au rimă, ştiaţi? :P

Prizonierul sorţii

Ai da vina pe mine ca te ţin prizonier,
Când tu singur cu patimă te dai propriilor lanţuri ?
M-ai acuza că-ţi făuresc zăbrele,
Când tu cu spor lucrezi la reci inele?

Tu chiar nu vezi cum toate ţi se leagă?
Şi-ţi pui cătuşe la mâini, la picioare?
Cum clădeşti în juru-ţi din reci pietre
Cu trudă neagră, tristă închisoare.

Să te închizi în tine şi să-ţi refuzi ieşire.
Să-ndoi întrebări pentru a le face
inele de lanţuri cu care să te prinzi.
Ancoreză-te bine! Dar când vei vrea să scapi...
Îţi vei tăia o mână ca Titus
Şi cu un băţ vei scrijeli pe perete cu sânge
Testamentul:
Acesta am fost, Prizonierul sorţii.

Xoxo, Ang.
Angilicious|dA
[Imagine: pikachu___batman_by_mnrart-d58f68d.gif]
Nothing I shoot gets back up again.
Drawings.| Photos.

#15
Introspecţie


Mă pierd ...
Printre vorbe deÅŸarte
Printre cuvinte fără sens.
Mă sufoc ...
Printre oameni ipocriţi
Printre persoane fără valoare.
Sfidez soarta ...
Printre picături de durere
Printre jocuri cu moartea neagră.
Primesc lovituri ...
Printre jocuri murdare
Printre paÅŸi siguri spre neant.
Mă apropii de prăpastie ...
Printre încercări de a trăi
Printre lovituri primite în plin.
Mă împrăştii ...
Printre picăturile de sânge
Printre praful depus pe răni adânci.
Mă urăsc ...
Printre privirile aruncate în oglindă
Printre două fumuri de ţigară.
Mă distrez ...
Printre oameni la fel ca mine
Printre alţii loviţi crunt de soarta crudă.
Mă ascund ...
Printre ceea ce eram
Printre măştile afişate de-a lungul timpului
Mă pierd ...
Printre cuvinte aşternute pe hârtie
Printre vorbele rostite într-o clipă de extaz.
Mă duc ...
Printre alţi tineri dispăruţi
Printre alţi nenorociţi ce n-au preţuit viaţa.

Xoxo, Ang.
Angilicious|dA
[Imagine: pikachu___batman_by_mnrart-d58f68d.gif]
Nothing I shoot gets back up again.
Drawings.| Photos.

#16
Etto, "Ai da" - Ai dat, nu lasa spatiu inainte de semnele de punctuatie, in cazul tau: semnul intrebarii. A doua poezie, adica ultima: Printre [...], Printre nu-stiu-ce. In toata poezia n-ai pus nicio virgula si trebuie, nu ma bag prea mult pentru ca e risipa de cuvinte. Alte lucruri habar n-am ce sa zic ca n-am citit tot, doar am aruncat un ochi (fac si rima). >.> And yeah, poezie cu rima alba (fara rima), exista, dragi cititori. :-?? Dar ce sa-i faci, pretentiosi.
"Forgive you? Why? It's not like I'm mad or anything. You were the one who got angry; just like you said, I was being too nosy. I've always been like that, not knowing my boundaries. I'm the type who'll water a plant til it drowns."
- Yokozawa Takafumi no Baai, vol. 2

#17
@ Noi

Prima poezie, nu prea e poezie(decât dacă închizi ochii şi citeşti).
Pot doar să-l cataloghez ca un experiment pe care l-ai făcut tu din motive pe care numai tu le şti. Critică serioasă n-are rost să fac aici.

@ Cred...

Experimentul tău a evoluat la o a doua încercare de poezie pe care ai postat-o.
Ce deranjeaza aici e repetiţia evidentă a cuvântului "cred"(Între noi fie vorba, şi dacă crezi, tot te freacă un pic pe creier!)
O idee ar fi fost daca ai mai fi adăugat un vers după fiecare vers care îl conţine pe "cred" şi ai mai fi dezvoltat poezia. Ce-ai făcut tu practic, a fost să enumeri lucrurile în care crezi grupându-le astfel încât să rimeze. De aceea, acest poem e tot un experiment.

@ Visarea

În sfârşit intram în poezie. Ideea e cam saracă şi te-ai limitat doar la câteva aspecte pe care le-ai construit cât mai simplu. Felul în care ai făcut-o e destul de promiţător.
"Îngerii cântă o blândă cântare" poţi să modifici (şoptesc- ar fi un înlocuitor destul de bun pentru "cântă") sau să scapi de vers pentru că strică ce te-ai chinuit să faci până în punctul acela.

@ Noaptea de pe urma cerbului

"Stele-n cer nu-s, în ierburi, în vânt,"- aici partea cu "în ierburi, în vânt," n-are ce cauta decât dacă specifici sau modifici (Stele-n cer nu-s,pierdute prin ierburi culcate de vânt-asta e o alternativă la ce-ai scris tu, gaseşte versiunea ta care să se potrivească acolo), altfel n-are sens să mai laşi versul.
"Înveşmântat cu noapte"- încearca "în" noapte
"E construita destul de atent şi se cunoaste evoluţia faţă de cea precedentă.

@ Padurea carnivoră

În poezia asta ţi-ai cam amestecat gândurile.
Daca mă iau dupa ce ai scris în prima strofă, al doilea vers e în plus(decât poate pentru rimă). Ai început cu primul vers care e o exclamatie. Vine apoi al doilea vers cu pădurea care l-a strigat pe om şi-apoi se rupe toata chestia în al treilea vers. Dupa spusele tale singurul motiv pentru care omul a intrat în padure este să taie lemne. Al treilea vers îl face inutil pe al doilea(de umplutură dacă vrei.) pentru că omul nu reacţionează în nici un fel la chemarea colorată a pădurii. Modifica în aşa fel încat omul să audă ce "strigă" padurea sau şterge al doilea vers.
"Pădurea aceasta nebună fuge prin ploi" - poate eşti draguţă şi-mi explici şi mie cum fuge padurea prin ploi. Şi metaforic vorbind imaginea pe care încerci tu să o expui e imposibila(o fi pădurea nebună dar nici dacă se întoarce cu rădăcinile în sus nu pleacă nicăieri). În primul rând pentru că verbul "a fugi" e un verb ce exprimă mişcarea (te deplasezi, alergi, te ascunzi) pădurea nu poate să facă asta oricat de salbatică ar fi imaginaţia noastra. Şi daca presupunem prin absurd că o face, aceea nu mai e padure, ci o adunătură de enţi (see The Lord of the Rings). Ideea ai prins-o. Modifică astfel încât să sune verosimil, chiar şi din punct de vedere poetic.

@ Sub fiecare coaja de copac

"În fiecare paltin, la amiază,
O fată doarme, un băiat visează."-Poţi să schimbi "în" cu sub. Asta ca să elimini ideea instinctului de primată de a dormi prin copaci.
"Trec anii lumii fără să-i mai doară,
Şi luminează roata milenară."-"roata milenara" e un pic cam rigid. Fluidizează un pic mai mult, nu de alta dar e păcat de ce-ai scris până acolo.


Rezumat: Îmi place! Îmi place cum scri şi mă încântă faptul că fiecare poezie te duce un pas mai aproape spre ce inseamna cu adevărat acest fenomen. Felicitari! O să mai trec din cand în când pe aici, sper să o ţi tot asa!


p.s: n-am comentat decât pentru prima pagină de poezii pentru că am văzut prea târziu că mai există şi o a doua. Poate o să revin şi pentru celelalte. ;)
God?...I've surpassed him long ago....

#18
Topic deschis la cerere. Data viitoare-ti dau cu tarta in cap daca esti inactiva! Tu, satana!
[Imagine: Jun0xCa.png]

#19
Multumesc si nu-s pramatie !

Intre patru ochi cu Mesterul Manole


Se lasa o tacere-apasatoare,
Patrunsă doar de-un singur slab suspin
Zaresc o fata aspra, truditoare,
O fata trista de zidar blajin.
Isi pleaca capul, trupul ii tresare
Si-n ochii stransi apare cerul viu.
Il las de unul in ingandurare
Si-i simt alunecarea in pustiu...
"Nu fug drumete si nici nu mi-i teama
De goliciunea sufletului meu,
Doar dragostea ce iar si iar ma cheama,
Imi aminteste de pacatul greu...
Doresti sa stii sub ce ispita oare,
Iubirea grea in piatra-am ferecat ?
De ce, zvacnind din lacrimi si sudoare
Faimoase ziduri am tot inaltat ?
Atunci cand ridicam acele ziduri
Ma-ndepartam cu-ncetul de pamant,
Un moft de mester se-ncalcea in ganduri
Avea aripi si glas de inger sfant..."

xoxo, Ang.
Angilicious|dA
[Imagine: pikachu___batman_by_mnrart-d58f68d.gif]
Nothing I shoot gets back up again.
Drawings.| Photos.

#20
Saluut^.^
Imi pare rau ca o sa iti comentez numai ultima poezie, dar din primele nu prea mai inteleg nimic din cauza diacriticelor.
Imi place monologul mesterului. Imi aduce aminte de o inima franta, vinovata pana in temelii, dar in "ochii stransi apare cerul viu" si este iertat de tot. Ai imbinat suferinta cu singuratatea si faima (cuvantul asta nu mi se pare ca se potriveste, mai bine ziceai "legendar", suna mai vechi).
"Atunci cand ridicam acele ziduri/Ma-ndepartam cu-ncetul de pamant,/Un moft de mester se-ncalcea in ganduri/Avea aripi si glas de inger sfant...": versurile astea asupresc toata vina, de fapt mesterul Manole nu e vinovat deloc, fiindca a avut o inspiratie divina ce nu s-a putut considera un pacat. El insusi afirma acest lucru, fapt ce denota iubirea infinita purtata Anei: "Doar dragostea ce iar si iar ma cheama,/Imi aminteste de pacatul greu...".
Sunt de parere ca ai reusit foarte bine sa "te teleportezi in sentimentele stravechi" si sa le exprimi exact asa cum au fost create de Manole.
Imi place stilul tau si te mai astept si cu alte poezii:*
Hugs >;D<
Uneori e nevoie sa fii nebuna ca sa fii tu insati.
Fic: Inchis sub Piele [+18]



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Nocturnal poetry. Ang. 9 4.270 25-08-2011, 11:57 PM
Ultimul răspuns: Mizantropul
  Poetry - cause this is it Mitsukai Yoru 0 1.645 01-05-2011, 05:22 PM
Ultimul răspuns: Mitsukai Yoru
  Nocturnal Light's Acsi 8 4.635 14-12-2009, 04:04 PM
Ultimul răspuns: Acsi


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)