Lacrimi si durere

[roze]

Multumesc pentru comm-uri
Cap4
-Atunci o limonada rece e buna?
-E perfecta!
Dupa ce baiatul imi zambii se indrepta spre bucatarie.In acest timp continuam sa privesc prin camera si sa ma intreb oare ce nationalitate este?Nu semana deloc cu un apartament japonez..mai mult unul frantuzesc si italian.In timp ce privirea-mi fu absorbita de trandafirii de pe masa,Hiro intra in camera cu o tava pe care se aflau 2 pahare cu limonada,privindu-ma si zambind.
-Iti plac trandafirii?Ma intreba el in timp ce mi-a servit limonada si s-a asezat pe fotoliul din fata mea
-Da..insa nu toti.Acestia parca au ceva mai special ce te fac pur si simplu sa-i adori..''La fel ca si tine..
-Da..acesti trandafiri sunt rari.
Continuam sa-i privesc pierdut in timp ce Hiro ma studia cu atentie foarte serios.Ridicandu-mi privirea si uitandu-ma la Hiro am putut vedea cat de serios este si cat de frumos poate fi.In secunda urmatoare,Hiro se ridica de pe fotoliu si venii spre mine,intinzandu-ma pe canapea si urcandu-se pe mine.Eram uimit.Oare ce avea de gand sa faca?Ma privea fix in ochi,serios,insa cu privirea putin pierduta.
-Shun..nu mai pot tine mult timp ascuns ....Shun,te iubesc.Imi sopti baiatul la ureche
Am simtit cum inima mi se opreste in loc iar corpul incepu sa-mi tremure.Cum adica ma iubea?Am simtit cum mana lui mi se strecura sub camasa.Nu am mai putut rezista asa ca l-am dat la o parte si am fugit din camera indreptandu-ma spre apartamentul meu.Dupa ce am intrat in el am inchis usa sprijinindu-ma de ea,incet alunecand pana am ajuns sa stau in sezut.Mi-am strans genunchii la piept incercand sa ma calmez
Flashback:
''-Shun,te iubesc!''
End flashback
O lacrima isi croii drum pe obrazul meu rosu ca acei trandafiri.Insa eram fericit.Simteam cum imi venea sa ma intorc inapoi la el si sa-l sarut.Ce se intampla cu mine?De ce aveam astfel de sentimente si mai ales fata de un baiat?Eram oare indragostit de el?Multe intrebari la care nu aveam curajul sa raspund.M-am ridicat de jos indreptandu-ma spre baie.Dupa ce mi-am dat jos toate hainele am intrat in cabina de dus lasand apa sa-mi spele toate gandurile incetosate si intrebarile fara sens.Am stat acolo mai bine jumatate de ora iar cand am iesit am realizat ca,in graba de a pleca din apartamentul lui Hiro,mi-am uitat gheozdanul si cartile acolo.Insa nu aveam de gand sa ma duc si sa le iau.Imi era frica de ce s-ar putea intampla.Daca ce mi-a zis el a foat doar imaginatia mea?In timp ce stateam in fata oglinzii imbracandu-ma,am auzit soneria de la usa.Cand m-am dus sa deschid am avut o surpriza.Era Hiro tinand in mana gheozdanul meu.Era inca serios si parca dezamagit.
-Ti-ai uitat gheozdanul la mine.Poftim
Si dupa ce mi-l dadu pleca.Insa eu nu vroiam sa-l las sa plece asa ca am scapat gheozdanul din mana si l-am imbratisat pe la spate
-Chiar ma iubesti?
-Da,te iubesc.Spuse baiatul cu o voce sincera
-Si eu te iubesc!
Am simtit cum baiatul din bratele mele tresari intorcandu-se spre mine cu o fata foarte mirata.Nici mie nu-mi venea sa cred ca am spus asta insa..poate asta chiar era adevaraul.In secunda urmatoare baiatul din fata mea ma apuca de barbie sarutandu-ma.Era un sarut atat de cald si dulce incat parca era o bucata din Rai.Dupa ce sarutul inceta,pe buzele brunetului aparu un zambet cald,satisfacut.Eram fericit acum ca stiam ca cineva ma iubeste si ii pasa de mine.L-am imbratisat,nu mai vroiam sa-i dau drumul niciodata.Acum el era doar al meu si nu avema de gand sa-l impart cu altcineva.

Imi cer scuze daca este scurt capitolul insa nu prea am timp sa-l fac mai mult.Sper sa va placa