17-12-2009, 01:49 PM
Mulţumesc tuturor de comentarii. Apreciem foarte mult sprijinul tuturor !! <3
În fine, fără a o mai lungi, am venit cu următorul capitol - sper să vă placă D:
Lectură plăcută!
Capitolul 49
Timpul a trecut zburând. Nu am simţit săptămânile cum s-au scurs.. Ce era drept, fusesem şi ocupată în ultima vreme. O mulţime de teste, teze şi o grămadă de proiecte ; să nu mai spun cât timp îmi luase să învăţ atât de mult şi să îmi redresez notele mici. Se părea că în acest an nu îmi reuşeau prea mari performanţe la biologie. Un trei, un zece, un cinci şi un doi. Media generală era de 5 şi bineînţeles că mama nu a fost prea fericită să afle acest lucru. Cred că totuşi s-a conformat că nu voi putea avea note mai mari la această materie. Şi oricum începuse un nou semestru, aşa că aveam timp să iau alte note. Şi mai mici, posibil? Râdeam în sinea mea gândindu-mă la astfel de lucruri. Adevărul era că mă săturasem să fiu pedepsită, şi îmi pusesem în plan să am 10 pe linie, sau cel puţin doar câteva medii de 9, şi poate una de 8. Măcar aşa îl puteam vedea mai mult pe Jayson.
Trecuse destul de timp de la încăierarea mea cu Kate, de atunci nu am mai avut ocazia să vorbesc cu ea , dar am văzut-o cu un alt băiat. Ceea ce puteam spune că mă uşura, având în vedere că nici Jay nu a comentat nimic pe tema asta.
Chiar dacă încă nu îmi dădea pace total gândul că nu mai simte nimic pentru ea. Mă respinsese deja de două ori, când am vrut să facem.. Lucruri. Şi sincer, a doua mea încercare a fost pentru că îmi doream cu foarte multă ardoare să nege tot ceea ce îmi zisese Kate şi George. Şi aşa mă făcea să cred că de fapt aceia aveau dreptate. Însă, nu puteam să îi comentez nimic despre asta. Într-un fel oricum îmi era frică să fac acel pas.
Zilele petrecute cu el erau minunate, de parcă nu mă puteam plictisi de acesta. Era destul de ciudat, deşi mai aveam câte o ceartă din când în când.
Ca de exemplu, cu o săptămână în urmă când el avea un examen important şi insista să mergem în oraş. L-am refuzat şi asta a continuat să insiste, nu putea înţelege cât de important era examenul? Chiar a crezut că nu vreau să fiu cu el, aşa că am stat cu acesta în acea zi să fiu sigură că îşi recapitulează . I-am promis că dorm la el doar dacă face acest lucru. Drept urmare luase examenul, însă în ziua aia chiar ţipasem unul la celălalt. A fost.. Amuzant. Simţeam că suntem şi mai aproape unul de celălalt cu aceste mici conflicte.
Pentru că eu eram sigură, îl iubeam . Inima încă îmi bătea tare atunci când mă atingea. Chiar dacă asta însemna doar să îmi prindă degetele în mâinile sale.
Era martie. O lună atât de frumoasă şi în sfârşit mă puteam bucura de bluze subţiri şi pantaloni asemenea. Mă săturasem de hainele groase.
- Amber!
Am auzit-o pe Melisa exclamând când am intrat în clasă. Era vineri, însă ea lipsise câteva zile din cauza unei „ probleme de familie †. Mda, de fapt profitase de faptul că părinţii ei erau plecaţi din oraş pentru o vreme ca să facă o mică escapadă cu prietenul ei, la plajă. În fine, era drăguţ să aud lucruri din acestea, pentru că în decursul ultimei luni tot ceea ce făcuseră fusese să se certe. Eram fericită pentru ea , dat fiind că acum eram prietene.
Am îmbrăţişat-o, urmând acelaşi ritual şi cu Dena.
- Ce faceţi?
Am reuşit să scot vizibil somnoroasă. Mă bucuram că pot reveni la uniforma subţire. Era un soare foarte generos afară, şi puteai simţi razele oarecum călduroase. Primăvara, adoram acest anotimp.
- Bine. Ăă, aşteptăm weekend-ul. Mi-a răspuns Dena trântindu-şi capul pe bancă. Fata asta era mai somnoroasă decât mine. A mai scos ceva.
- Şi vacanţa aia de o săptămână. În sfârşit, credeam că nu mai pot.
Am chicotit amintindu-mi că uitasem complet de ea.
- Şi cum a fost pe plajă Mel?
Trebuia să ne dea un raport complet, însă acela a urmat în pauză pentru că intrase deja profesorul. Am fost atentă la toate orele, am luat notiţe şi alte lucruri plictisitoare. Ziua a trecut destul de rapid. Mă bucuram să îl văd pe Danny mai fericit şi mai voi. Bine , asta se datora Andreei, deşi el nu ştia încă faptul că noi cunoşteam toate detaliile relaţiei lor. Bine, poate că doar eu le ştiam având în vedere că vorbeam cu Deea în fiecare zi. Câteodată doar la telefon, dar era drăguţ să văd cât de bine mă înţelegeam cu ea. Mai ales că îl făcuse pe Danny să uite că mă plăcuse vreodată, aşa cred. Eram fericită pentru acest lucru.
Sfârşitul orelor de curs s-a apropiat leneş, dar a sosit.. Am fugit în clasa lui Jayson, găsindu-l acolo. Avea doar o mapă. Kate şi George erau şi ei acolo. Nu mai intrasem de mult în această clasă, însă deja nu mai conta. Am fost să îl îmbrăţişez rapid şi acesta m-a sărutat.
- Bună sis.
Mi-a zis Josh, apărând în spatele meu. I-am zâmbit înroşindu-mă. Deşi deja mă obişnuisem să fie mereu acolo când mă sărutam cu Jay. Să nu mai zic de faptul că în ultimele patru săptămâni îmi ţinuse discurs odată la câteva zile , titlul l-a dat chiar Caroline când îi povesteam. „ Cât de importantă este virginitatea †sau „ Cum să rămâi fată bătrână. Aşa e mai bine†. Ne amuzam copios, eu şi cea mai bună prietenă a mea pe această temă. Era ceva inevitabil.
Jay mi-a cuprins mâna într-a sa şi am realizat că Geo ne urma cu privirea. Acum ceva vreme încercase să ne despartă cu nişte zvonuri „ idioate †însă nu i-a reuşit. Chiar a încercat să îi întindă un fel de capcană lui Jay, pentru a mă „ înşela†aşa cum o făcuse şi el odată. Deşi nici asta nu îi ieşise. Mă bucuram , pentru că simţeam că nimic nu poate să se întrepună între noi. Şi nici chiar fiecare fată ce îl privea admirativ, chiar dacă nu puteam să ignor comentariile de genul „ ce face piticania aia cu superbitatea de Jayson? Nu îşi vede lungul nasului?†. Să zicem că m-am obişnuit cu ele, într-o oarecare măsură. Mai existau şi persoane drăguţe care ne spuneau că suntem cuplul perfect paşnic, aşa cum spuneau de Josh şi Caro : cuplul perfect sălbatic. Doar că nu avea nimeni nimic împotriva lor.
Ne aflam în faţa liceului, vrând să ne îndreptăm spre casă. Era atât de frumoasă această zi, şi urma o întreagă săptămână de linişte. Doar că pentru fratele şi iubitul meu urma o perioadă grea, urmau examenele finale, apoi trebuiau să se înscrie la facultate.. Şi alte lucruri dificile. Pe o parte , mă bucuram că mai aveam timp până atunci. Deşi aş fi vrut să fiu şi eu de seama lui Jay, aşa am fi stat mai mult timp împreună. Cred.
- Amber, apropo. Am uitat să îţi zic. A sunat aseară mătuşa Rachel, vin azi cu toţii. Şi mi-a zis că e cazul să te alarmezi pentru că ai rămas cea mai mică dintre toate rudele.
Josh a chicotit, încă ţinându-şi braţul în jurul gâtului ei. Se părea că ceilalţi habar nu aveau despre ce vorbeşte. Am adăugat eu rapid.
- Mătuşa Rachel şi unchiul Howard, fratele tatălui meu. Vin şi Lili şi Yale? Am adăugat gândindu-mă la vărul meu. Şi la Caroline. Asta nu avea să fie prea bine.
Josh s-a strâmbat. Mereu a fost în conflict cu el. Spera totuşi ca de această dată să fie mai pacifistă întâlnirea, o simţeam din privirea lui.
- Mda. AÅŸa se pare.
Am chicotit.
- Dar nu e la facultate?
Åži-a dat ochii peste cap.
- Mda, cică a putut să îşi ia liber. Vroia neapărat să vină în vizită.
Am scos limba la el şi am văzut privirea indiferentă a lui Caroline . Să sperăm totuşi că , dacă tot au trecut anii, nu mai avea aceleaşi gânduri, păreri, sentimente. Vorbind aici de verişorul meu. Şi oricum avea deja douăzeci de ani, sau cel puţin urma să îi împlinească în aprilie. Probabil devenise mult mai responsabil.
Jay se strâmbă.
- Yale e tipul ăla care ţi-a zis că nu ai stofă de baschetbalist? Adăugă acesta nedumerit.
Josh dădu din cap.
- Ă, să privim partea bună a lucrurilor. O să vină şi Lili micuţa.
Caro a zâmbit larg, dar Josh i-a tăiat cuvintele.
- De fapt, despre asta vorbeam. Mătuşa Rachel spune că a crescut în înălţime, foarte mult.
Minunat. Acum nu doar că eram cea mai mică la ani, dar şi la înălţime. Lili este de aceaşi vârstă ca şi fratele meu, dar mereu avusese o înălţime mai.. Redusă, cum ne plăcea tuturor să o spunem. Pe vremea aia era chiar distractiv, pentru că nu eram eu cea tachinată. Iar verişoara mea era o persoană foarte glumeaţă. Speram să fi rămas aşa.
Ne-am decis astfel să mergem cu toţii la mine acasă. Când am ajuns şi am deschis uşa, m-am simţit ridicată pe sus şi am ştiut că este unchiul How. Mereu făcea aşa. Am început să râd şi acesta m-a învârtit de câteva ori.
- Vai, vai. Ce face nepoţica mea favorită? A zâmbit larg , şi ştiam că vorbeşte serios.
- Bună unchiule. Ce dor mi-a fost de dumneata. Ce faci ? L-am îmbrăţişat şi el a dat din cap ducându-se spre Josh. Am văzut că a dat mâna cu el. Caroline şi Jayson au salutat politicos, amintindu-şi vag, probabil, de acesta. Am mers în căutarea mătuşii R. găsind-o în sufragerie.
- Ia te uită, bună Amber. Vai dar ce frumuşică te-ai făcut!!
În comparaţie cu unchiul How un blond cu ochii albaştrii –verzui ca şi tata, mătuşa era roşcată – natural cu ochii negrii închişi. Erau destul de frumoşi dacă mă întrebai pe mine. Am îmbrăţişat-o scurt . Nu era chiar ruda mea favorită, însă era simpatică. Am văzut-o pe Lili şi am rămas.. Mută de uimire.
Părul odată roşcat prinsese acum mai multe nuanţe. Îşi dăduse cu un albastru foarte deschis şi câteva şuviţe negre. Am văzut machiajul strident, cercelul din sprânceană, avea unul şi în nas şi am putut urmări că avea gaură şi în buză. Cât de..extravagantă? Am văzut bagajele în jur şi am înţeles că de abia sosiseră, am văzut şi chitara . Mă bucuram că măcar un lucru rămăsese la fel. M-a îmbrăţişat zâmbind. Ah, şi acesta rămăsese acelaşi.
- Mă bucur să te văd. Cât te-ai schimbat.
Am zis într-un final. Tonul îmi era surprins. Ochii ei erau albaştrii, mă bucuram că nu purta lentile de contact.
- Amby dragă, ce micuţă ai rămas.
A scos limba la mine ÅŸi eu am chicotit.
- Într-adevăr!
L-am auzit pe Yale completând. Am rămas locului câteva secunde, pentru că nu mai semăna deloc cu băiatul pe care îl ştiusem eu atâta vreme. Arăta diferit, purta costum . Incredibil. Purta un costum negru ce se asorta de minune cu ochii lui de aceaşi culoare, şi părul blond natural parcă strălucea. Am văzut că nu renunţase la micuţul cercel din urechea dreaptă şi am înţeles şi de ce. În fond, şi el şi sora lui aveau unul. Îi definea ca fiind rude de sânge. A venit la mine, scoţându-şi mâinile din buzunar. Umerii îi erau laţi, trupul bine lucrat – presupuneam că încă mergea la sală şi un zâmbet sarcastic neschimbat. Totuşi, ştiam că nu este un băiat rău. Atunci când venea vorba de mine cel puţin.
M-a luat în braţe şi eu l-am sărutat pe obraz.
- Ia te uită. Ceva mic şi drăguţ, arăţi minunat verişoară dragă. M-a pupat scurt pe obraz ciufulindu-mi părul. Vechiul Yale, niciodată nu se schimbă. Părinţii noştrii dispăruseră din peisaj, eram doar noi în sufragerie. Jay a dat mâna cu Yale şi s-au privit indiferenţi. L-am prezentat drept iubitul meu. Şi chiar nu mă aşteptam la o asemenea reacţie din partea blondului.
- Ai grijă ce faci . Ştiu că e mică şi drăguţă, dar asta nu înseamnă că toţi suntem aşa.
Asta însemna probabil „ dacă îi faci rău ai păţit-o †chiar am chicotit luându-l pe Jay de mână. A dat mâna şi cu fratele meu, ceva mai indiferent. Apoi.. Apoi s-a întâmplat ceea de ce îmi era atât de teamă. În timp ce Caroline intra înăuntru, exclamând fericită ceva că o vedea pe Lili , Yale s-a dus lângă ea şi i-a prins mâinile într-ale sale.
- Frumoasă, superbă, divină ca întotdeauna. Caroline, arăţi minunat.
O ştiam de multă vreme pe Caro, şi a reacţionat aşa cum ştiam că o va face. S-a desprins repede din mâinile sale arătându-i cu dispreţ cât conta el pentru ea.
- Nu m-atinge Yale.
A mers lângă Josh luându-l de mână, iar vărul meu a râs sarcastic.
- O să vorbim despre asta mai târziu, probabil. Văd că lucrurile s-au schimbat de când am venit pe aici ultima dată. Însă, am sosit să le schimb. Doar nu credeaţi că e doar o vizită de curtoazie , nu? A râs ironic. Desigur că mă bucur să vă văd, 30 % am venit să o văd pe Amber, şi restul de 70%... Cred că se subânţelege unde vreau să ajung.
Josh deja se pregătea să sară la bătaie. Ah, ce impulsiv. Dar a apărut tata la timp. Cei doi nu vroiau ca tata să ştie de conflict, ceea ce respectam cu desăvârşire. Unchiul şi tata ar fi fost extrem de trişti din această cauză. Caroline s-a gândit că ar fi mai bine să plece iar Jay a condus-o. Am rămas doar „ noi †. Din fericire, aveam destule camere încât Joshua să nu fie nevoie să împartă camera cu verişorul nostru. Deşi pe mine nu m-ar fi deranjat să stau cu Lili. Chiar am mers în camera mea pentru a ne povesti. Deşi mintea mea era încă prinsă în relaţia brunetei cu a fratelui meu. Yale nu trebuia să spună deloc lucrurile acelea, şi durea... Ştiind că vorbea serios.
- Şi Jay ăla e iubitul tău , ha? Mă măr că unchiuleţul şi mătuşica chiar au fost de acord.
Se întinsese pe pat. Şi eu la fel.
- Da, de fapt ne cunoaştem din copilărie.
A stat să se gândească ceva timp.
- Vrei să zici că e acel Jayson? Uau, nu îmi vine să cred. S-a ridicat brusc. Trebuia să vin mai des în vizită. Eu am zâmbit cald.
- Aşa e. Tu tot mai cânţi la chitară?
- Desigur, cum se putea altfel?
A scos din husă instrumentul muzical şi a scos câteva note. Mi-am amintit repede de David.
- Zilele astea o să îţi prezint pe cineva care scoate tonalităţi superbe. Am îndrăznit să adaug. A dat veselă din cap, prinzându-şi părul lung şi drept în coadă.
- Apropo, care este treaba cu.. Yale? Am reuşit să murmur. M-a privit dezamăgită.
- Scuze. N-am putut să îl conving. Eu am mai vorbit la telefon cu Joshua de multe ori, cu examenele şi aşa. I-am zis că vine şi frate-meu dar a zis că poate s-a schimbat. I-am zis să nu îşi facă speranţe. A venit aici , aşa cum a zis, pentru o mică parte să te vadă – chiar îi era dor de tine, şi în rest a venit pentru a regla conturile. Şi ... Nici nu vrei să ştii ce vrea el prin reglat, deşi cred că ţi-ai dat seama.
Am oftat.
- De asta îmi era şi mie teamă.
În fine, fără a o mai lungi, am venit cu următorul capitol - sper să vă placă D:
Lectură plăcută!
Capitolul 49
Timpul a trecut zburând. Nu am simţit săptămânile cum s-au scurs.. Ce era drept, fusesem şi ocupată în ultima vreme. O mulţime de teste, teze şi o grămadă de proiecte ; să nu mai spun cât timp îmi luase să învăţ atât de mult şi să îmi redresez notele mici. Se părea că în acest an nu îmi reuşeau prea mari performanţe la biologie. Un trei, un zece, un cinci şi un doi. Media generală era de 5 şi bineînţeles că mama nu a fost prea fericită să afle acest lucru. Cred că totuşi s-a conformat că nu voi putea avea note mai mari la această materie. Şi oricum începuse un nou semestru, aşa că aveam timp să iau alte note. Şi mai mici, posibil? Râdeam în sinea mea gândindu-mă la astfel de lucruri. Adevărul era că mă săturasem să fiu pedepsită, şi îmi pusesem în plan să am 10 pe linie, sau cel puţin doar câteva medii de 9, şi poate una de 8. Măcar aşa îl puteam vedea mai mult pe Jayson.
Trecuse destul de timp de la încăierarea mea cu Kate, de atunci nu am mai avut ocazia să vorbesc cu ea , dar am văzut-o cu un alt băiat. Ceea ce puteam spune că mă uşura, având în vedere că nici Jay nu a comentat nimic pe tema asta.
Chiar dacă încă nu îmi dădea pace total gândul că nu mai simte nimic pentru ea. Mă respinsese deja de două ori, când am vrut să facem.. Lucruri. Şi sincer, a doua mea încercare a fost pentru că îmi doream cu foarte multă ardoare să nege tot ceea ce îmi zisese Kate şi George. Şi aşa mă făcea să cred că de fapt aceia aveau dreptate. Însă, nu puteam să îi comentez nimic despre asta. Într-un fel oricum îmi era frică să fac acel pas.
Zilele petrecute cu el erau minunate, de parcă nu mă puteam plictisi de acesta. Era destul de ciudat, deşi mai aveam câte o ceartă din când în când.
Ca de exemplu, cu o săptămână în urmă când el avea un examen important şi insista să mergem în oraş. L-am refuzat şi asta a continuat să insiste, nu putea înţelege cât de important era examenul? Chiar a crezut că nu vreau să fiu cu el, aşa că am stat cu acesta în acea zi să fiu sigură că îşi recapitulează . I-am promis că dorm la el doar dacă face acest lucru. Drept urmare luase examenul, însă în ziua aia chiar ţipasem unul la celălalt. A fost.. Amuzant. Simţeam că suntem şi mai aproape unul de celălalt cu aceste mici conflicte.
Pentru că eu eram sigură, îl iubeam . Inima încă îmi bătea tare atunci când mă atingea. Chiar dacă asta însemna doar să îmi prindă degetele în mâinile sale.
Era martie. O lună atât de frumoasă şi în sfârşit mă puteam bucura de bluze subţiri şi pantaloni asemenea. Mă săturasem de hainele groase.
- Amber!
Am auzit-o pe Melisa exclamând când am intrat în clasă. Era vineri, însă ea lipsise câteva zile din cauza unei „ probleme de familie †. Mda, de fapt profitase de faptul că părinţii ei erau plecaţi din oraş pentru o vreme ca să facă o mică escapadă cu prietenul ei, la plajă. În fine, era drăguţ să aud lucruri din acestea, pentru că în decursul ultimei luni tot ceea ce făcuseră fusese să se certe. Eram fericită pentru ea , dat fiind că acum eram prietene.
Am îmbrăţişat-o, urmând acelaşi ritual şi cu Dena.
- Ce faceţi?
Am reuşit să scot vizibil somnoroasă. Mă bucuram că pot reveni la uniforma subţire. Era un soare foarte generos afară, şi puteai simţi razele oarecum călduroase. Primăvara, adoram acest anotimp.
- Bine. Ăă, aşteptăm weekend-ul. Mi-a răspuns Dena trântindu-şi capul pe bancă. Fata asta era mai somnoroasă decât mine. A mai scos ceva.
- Şi vacanţa aia de o săptămână. În sfârşit, credeam că nu mai pot.
Am chicotit amintindu-mi că uitasem complet de ea.
- Şi cum a fost pe plajă Mel?
Trebuia să ne dea un raport complet, însă acela a urmat în pauză pentru că intrase deja profesorul. Am fost atentă la toate orele, am luat notiţe şi alte lucruri plictisitoare. Ziua a trecut destul de rapid. Mă bucuram să îl văd pe Danny mai fericit şi mai voi. Bine , asta se datora Andreei, deşi el nu ştia încă faptul că noi cunoşteam toate detaliile relaţiei lor. Bine, poate că doar eu le ştiam având în vedere că vorbeam cu Deea în fiecare zi. Câteodată doar la telefon, dar era drăguţ să văd cât de bine mă înţelegeam cu ea. Mai ales că îl făcuse pe Danny să uite că mă plăcuse vreodată, aşa cred. Eram fericită pentru acest lucru.
Sfârşitul orelor de curs s-a apropiat leneş, dar a sosit.. Am fugit în clasa lui Jayson, găsindu-l acolo. Avea doar o mapă. Kate şi George erau şi ei acolo. Nu mai intrasem de mult în această clasă, însă deja nu mai conta. Am fost să îl îmbrăţişez rapid şi acesta m-a sărutat.
- Bună sis.
Mi-a zis Josh, apărând în spatele meu. I-am zâmbit înroşindu-mă. Deşi deja mă obişnuisem să fie mereu acolo când mă sărutam cu Jay. Să nu mai zic de faptul că în ultimele patru săptămâni îmi ţinuse discurs odată la câteva zile , titlul l-a dat chiar Caroline când îi povesteam. „ Cât de importantă este virginitatea †sau „ Cum să rămâi fată bătrână. Aşa e mai bine†. Ne amuzam copios, eu şi cea mai bună prietenă a mea pe această temă. Era ceva inevitabil.
Jay mi-a cuprins mâna într-a sa şi am realizat că Geo ne urma cu privirea. Acum ceva vreme încercase să ne despartă cu nişte zvonuri „ idioate †însă nu i-a reuşit. Chiar a încercat să îi întindă un fel de capcană lui Jay, pentru a mă „ înşela†aşa cum o făcuse şi el odată. Deşi nici asta nu îi ieşise. Mă bucuram , pentru că simţeam că nimic nu poate să se întrepună între noi. Şi nici chiar fiecare fată ce îl privea admirativ, chiar dacă nu puteam să ignor comentariile de genul „ ce face piticania aia cu superbitatea de Jayson? Nu îşi vede lungul nasului?†. Să zicem că m-am obişnuit cu ele, într-o oarecare măsură. Mai existau şi persoane drăguţe care ne spuneau că suntem cuplul perfect paşnic, aşa cum spuneau de Josh şi Caro : cuplul perfect sălbatic. Doar că nu avea nimeni nimic împotriva lor.
Ne aflam în faţa liceului, vrând să ne îndreptăm spre casă. Era atât de frumoasă această zi, şi urma o întreagă săptămână de linişte. Doar că pentru fratele şi iubitul meu urma o perioadă grea, urmau examenele finale, apoi trebuiau să se înscrie la facultate.. Şi alte lucruri dificile. Pe o parte , mă bucuram că mai aveam timp până atunci. Deşi aş fi vrut să fiu şi eu de seama lui Jay, aşa am fi stat mai mult timp împreună. Cred.
- Amber, apropo. Am uitat să îţi zic. A sunat aseară mătuşa Rachel, vin azi cu toţii. Şi mi-a zis că e cazul să te alarmezi pentru că ai rămas cea mai mică dintre toate rudele.
Josh a chicotit, încă ţinându-şi braţul în jurul gâtului ei. Se părea că ceilalţi habar nu aveau despre ce vorbeşte. Am adăugat eu rapid.
- Mătuşa Rachel şi unchiul Howard, fratele tatălui meu. Vin şi Lili şi Yale? Am adăugat gândindu-mă la vărul meu. Şi la Caroline. Asta nu avea să fie prea bine.
Josh s-a strâmbat. Mereu a fost în conflict cu el. Spera totuşi ca de această dată să fie mai pacifistă întâlnirea, o simţeam din privirea lui.
- Mda. AÅŸa se pare.
Am chicotit.
- Dar nu e la facultate?
Åži-a dat ochii peste cap.
- Mda, cică a putut să îşi ia liber. Vroia neapărat să vină în vizită.
Am scos limba la el şi am văzut privirea indiferentă a lui Caroline . Să sperăm totuşi că , dacă tot au trecut anii, nu mai avea aceleaşi gânduri, păreri, sentimente. Vorbind aici de verişorul meu. Şi oricum avea deja douăzeci de ani, sau cel puţin urma să îi împlinească în aprilie. Probabil devenise mult mai responsabil.
Jay se strâmbă.
- Yale e tipul ăla care ţi-a zis că nu ai stofă de baschetbalist? Adăugă acesta nedumerit.
Josh dădu din cap.
- Ă, să privim partea bună a lucrurilor. O să vină şi Lili micuţa.
Caro a zâmbit larg, dar Josh i-a tăiat cuvintele.
- De fapt, despre asta vorbeam. Mătuşa Rachel spune că a crescut în înălţime, foarte mult.
Minunat. Acum nu doar că eram cea mai mică la ani, dar şi la înălţime. Lili este de aceaşi vârstă ca şi fratele meu, dar mereu avusese o înălţime mai.. Redusă, cum ne plăcea tuturor să o spunem. Pe vremea aia era chiar distractiv, pentru că nu eram eu cea tachinată. Iar verişoara mea era o persoană foarte glumeaţă. Speram să fi rămas aşa.
Ne-am decis astfel să mergem cu toţii la mine acasă. Când am ajuns şi am deschis uşa, m-am simţit ridicată pe sus şi am ştiut că este unchiul How. Mereu făcea aşa. Am început să râd şi acesta m-a învârtit de câteva ori.
- Vai, vai. Ce face nepoţica mea favorită? A zâmbit larg , şi ştiam că vorbeşte serios.
- Bună unchiule. Ce dor mi-a fost de dumneata. Ce faci ? L-am îmbrăţişat şi el a dat din cap ducându-se spre Josh. Am văzut că a dat mâna cu el. Caroline şi Jayson au salutat politicos, amintindu-şi vag, probabil, de acesta. Am mers în căutarea mătuşii R. găsind-o în sufragerie.
- Ia te uită, bună Amber. Vai dar ce frumuşică te-ai făcut!!
În comparaţie cu unchiul How un blond cu ochii albaştrii –verzui ca şi tata, mătuşa era roşcată – natural cu ochii negrii închişi. Erau destul de frumoşi dacă mă întrebai pe mine. Am îmbrăţişat-o scurt . Nu era chiar ruda mea favorită, însă era simpatică. Am văzut-o pe Lili şi am rămas.. Mută de uimire.
Părul odată roşcat prinsese acum mai multe nuanţe. Îşi dăduse cu un albastru foarte deschis şi câteva şuviţe negre. Am văzut machiajul strident, cercelul din sprânceană, avea unul şi în nas şi am putut urmări că avea gaură şi în buză. Cât de..extravagantă? Am văzut bagajele în jur şi am înţeles că de abia sosiseră, am văzut şi chitara . Mă bucuram că măcar un lucru rămăsese la fel. M-a îmbrăţişat zâmbind. Ah, şi acesta rămăsese acelaşi.
- Mă bucur să te văd. Cât te-ai schimbat.
Am zis într-un final. Tonul îmi era surprins. Ochii ei erau albaştrii, mă bucuram că nu purta lentile de contact.
- Amby dragă, ce micuţă ai rămas.
A scos limba la mine ÅŸi eu am chicotit.
- Într-adevăr!
L-am auzit pe Yale completând. Am rămas locului câteva secunde, pentru că nu mai semăna deloc cu băiatul pe care îl ştiusem eu atâta vreme. Arăta diferit, purta costum . Incredibil. Purta un costum negru ce se asorta de minune cu ochii lui de aceaşi culoare, şi părul blond natural parcă strălucea. Am văzut că nu renunţase la micuţul cercel din urechea dreaptă şi am înţeles şi de ce. În fond, şi el şi sora lui aveau unul. Îi definea ca fiind rude de sânge. A venit la mine, scoţându-şi mâinile din buzunar. Umerii îi erau laţi, trupul bine lucrat – presupuneam că încă mergea la sală şi un zâmbet sarcastic neschimbat. Totuşi, ştiam că nu este un băiat rău. Atunci când venea vorba de mine cel puţin.
M-a luat în braţe şi eu l-am sărutat pe obraz.
- Ia te uită. Ceva mic şi drăguţ, arăţi minunat verişoară dragă. M-a pupat scurt pe obraz ciufulindu-mi părul. Vechiul Yale, niciodată nu se schimbă. Părinţii noştrii dispăruseră din peisaj, eram doar noi în sufragerie. Jay a dat mâna cu Yale şi s-au privit indiferenţi. L-am prezentat drept iubitul meu. Şi chiar nu mă aşteptam la o asemenea reacţie din partea blondului.
- Ai grijă ce faci . Ştiu că e mică şi drăguţă, dar asta nu înseamnă că toţi suntem aşa.
Asta însemna probabil „ dacă îi faci rău ai păţit-o †chiar am chicotit luându-l pe Jay de mână. A dat mâna şi cu fratele meu, ceva mai indiferent. Apoi.. Apoi s-a întâmplat ceea de ce îmi era atât de teamă. În timp ce Caroline intra înăuntru, exclamând fericită ceva că o vedea pe Lili , Yale s-a dus lângă ea şi i-a prins mâinile într-ale sale.
- Frumoasă, superbă, divină ca întotdeauna. Caroline, arăţi minunat.
O ştiam de multă vreme pe Caro, şi a reacţionat aşa cum ştiam că o va face. S-a desprins repede din mâinile sale arătându-i cu dispreţ cât conta el pentru ea.
- Nu m-atinge Yale.
A mers lângă Josh luându-l de mână, iar vărul meu a râs sarcastic.
- O să vorbim despre asta mai târziu, probabil. Văd că lucrurile s-au schimbat de când am venit pe aici ultima dată. Însă, am sosit să le schimb. Doar nu credeaţi că e doar o vizită de curtoazie , nu? A râs ironic. Desigur că mă bucur să vă văd, 30 % am venit să o văd pe Amber, şi restul de 70%... Cred că se subânţelege unde vreau să ajung.
Josh deja se pregătea să sară la bătaie. Ah, ce impulsiv. Dar a apărut tata la timp. Cei doi nu vroiau ca tata să ştie de conflict, ceea ce respectam cu desăvârşire. Unchiul şi tata ar fi fost extrem de trişti din această cauză. Caroline s-a gândit că ar fi mai bine să plece iar Jay a condus-o. Am rămas doar „ noi †. Din fericire, aveam destule camere încât Joshua să nu fie nevoie să împartă camera cu verişorul nostru. Deşi pe mine nu m-ar fi deranjat să stau cu Lili. Chiar am mers în camera mea pentru a ne povesti. Deşi mintea mea era încă prinsă în relaţia brunetei cu a fratelui meu. Yale nu trebuia să spună deloc lucrurile acelea, şi durea... Ştiind că vorbea serios.
- Şi Jay ăla e iubitul tău , ha? Mă măr că unchiuleţul şi mătuşica chiar au fost de acord.
Se întinsese pe pat. Şi eu la fel.
- Da, de fapt ne cunoaştem din copilărie.
A stat să se gândească ceva timp.
- Vrei să zici că e acel Jayson? Uau, nu îmi vine să cred. S-a ridicat brusc. Trebuia să vin mai des în vizită. Eu am zâmbit cald.
- Aşa e. Tu tot mai cânţi la chitară?
- Desigur, cum se putea altfel?
A scos din husă instrumentul muzical şi a scos câteva note. Mi-am amintit repede de David.
- Zilele astea o să îţi prezint pe cineva care scoate tonalităţi superbe. Am îndrăznit să adaug. A dat veselă din cap, prinzându-şi părul lung şi drept în coadă.
- Apropo, care este treaba cu.. Yale? Am reuşit să murmur. M-a privit dezamăgită.
- Scuze. N-am putut să îl conving. Eu am mai vorbit la telefon cu Joshua de multe ori, cu examenele şi aşa. I-am zis că vine şi frate-meu dar a zis că poate s-a schimbat. I-am zis să nu îşi facă speranţe. A venit aici , aşa cum a zis, pentru o mică parte să te vadă – chiar îi era dor de tine, şi în rest a venit pentru a regla conturile. Şi ... Nici nu vrei să ştii ce vrea el prin reglat, deşi cred că ţi-ai dat seama.
Am oftat.
- De asta îmi era şi mie teamă.